Cum se va obține certificatul de situație de urgență (CSU) și ce presupune starea de urgență instituita in 16 martie 2020 pe teritoriul României

Auzim mai des decât orice altceva în ultimele zile despre răspândirea Coronavirus / COVID-19 și despre planuri și scenarii de securitate având ca scop prevenirea răspândirii virusului și protecția vieții și a sănătății populației.

În cursul zilei de 16 martie 2020, președintele țării a emis Decretul de instaurare a stării de urgență în România.

Starea de urgență a fost instituită pe întreg teritoriul României pentru perioada maximă prevăzută de lege, de 30 de zile, potrivit art. 1 al Decretului Președintelui României privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României din data de 16 martie 2020 („Decretul”).

Președintele trebuie să solicite Parlamentului încuviințarea instituirii stării de urgență, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia, iar în cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de urgență şi funcționează pe toată durata acesteia.

Pentru prevenirea răspândirii coronavirusului și realizarea managementului consecințelor, pe durata stării de urgență, prin Decret a fost restrâns exercițiul următoarelor drepturi:

• libera circulație;
• dreptul la viață intimă, familială și privată;
• inviolabilitatea domiciliului;
• dreptul la învățătură;
• libertatea întrunirilor;
• dreptul de proprietate privată;
• dreptul la grevă;
• libertatea economică.

În același scop au fost stabilite, prin Anexa nr. 1 a Decretului, măsurile de primă urgență cu aplicabilitate directă și imediată precum și cele cu aplicabilitate graduală, în anexa nr. 2.

Procedura și documentația de obținere a certificatului de situație de urgență, în lucru.

Prin Decretul de instaurare a stării de urgență în România al președintelui României s-a instituit posibilitatea ca Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri să elibereze, la cerere și în baza unor documente justificative, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, certificate de situație de urgență.

În urma solicitării unor informații suplimentare privind procedura și documentele justificative necesare în vederea obținerii certificatului de situație de urgență, am primit din partea reprezentantului cabinetului de ministru al Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri informația că în prezent se lucrează la un act normativ care se va publica in Monitorul Oficial si care reglementează procedura de emitere a certificatelor de urgență și documentația necesară. Din aceeași sursă ni s-a confirmat ca viitorul act normativ va fi publicat în câteva zile, posibil chiar până la sfârșitul săptămânii. De asemenea ni s-a transmis că solicitarea de emitere a certificatului de situație de urgență se va face electronic, la o adresa de email care va fi menționată in actul normativ, iar certificatul va fi emis tot electronic.

Pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, la secțiunea „Proiecte de acte normative care ar putea fi incluse în şedinţa guvernului româniei din 18.03.2020” apare și „PROIECTUL DE HOTĂRÂRE privind acordarea de certificate de situaţie de urgenţă (CSU) de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2”, fără ca textul acestuia să fie publicat.

Conform unui proiect (neadoptat) de Hotărâre privind acordarea de certificate de situaţie de urgenţă (CSU) de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS–CoV-2 ajuns in posesia noastră, CSU va putea fi solicitat doar de către operatorii economici care își desfășoară activitatea în sectoarele de transport, turism, horeca, organizări de evenimente, publicitate, învățământ privat și activități adiacente, industria confecțiilor, încălțămintei și pielăriei, servicii destinate populației.

Conform proiectului, CSU va putea fi folosit în relațiile cu terți pentru a atesta faptul că operatorul economic a avut activitatea economică afectată  în contextul pandemiei SARS–CoV-2 și va putea fi folosit în renegocierea anumitor contracte sau în orice relație cu alți operatori economici.

De asemenea, prin intermediul CSU, operatorii economici vor putea beneficia de facilități de natură fiscală, oferite de către instituțiile administrației publice centrale sau locale.

Rămâne de văzut care va fi textul final al actului normativ de reglementare a CSU și cum va fi acest certificat poziționat în raport cu avizul de forță majoră, a cărei emitere este în competența CCIR – va fi un document care va sta la baza emiterii avizului sau îl va înlocui pe acesta.

Măsuri de primă urgență cu aplicabilitate directă și imediată și măsuri cu aplicabilitate graduală instituite prin Decretul de instaurare a stării de urgență în România din 16 martie 2020 al Președintelui României.

În mai multe domenii au fost instituite măsuri de primă urgență cu aplicabilitate directă și imediată, dintre care enumerăm câteva de mare impact:

Domeniul economic

• autoritățile publice centrale pot rechiziționa unități de producție materiale și echipamente necesare combaterii acestei epidemii;
• autoritățile publice centrale precum și entitățile juridice în care statul este acționar majoritar, pot achiziționa în mod direct materiale și echipamente necesare combaterii acestei epidemii;
• beneficiarii fondurilor europene afectați de adoptarea măsurilor de urgență prevăzute în prezentul decret pot decide, împreună cu autoritățile de management/organismele intermediare, să suspende contractele de finanțare încheiate conform legii).

Domeniul sănătății

• decontarea concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină pentru COVID-19 va fi realizată cu prioritate prin asigurarea de sume suplimentare în bugetul FNUASS la nivelul necesar;
• prin ordin al ministrului sănătății se stabilesc măsurile de sprijinire a persoanelor izolate la domiciliu, ca urmare a măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19, măsurile de sprijin se pun în aplicare de autoritățile administrației publice locale, iar cheltuielile necesare se asigură prin transfer între bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, și bugetele locale).

Domeniul muncii și protecției sociale

• instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, autoritățile administrative autonome, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile la care statul ori o unitate administrativ- teritorială este acționar unic sau majoritar, societățile cu capital privat, introduc, acolo unde este posibil, pe perioada stării de urgență, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului; despre acest subiect am scris aici.
• pe durata stării de urgență, are loc suspendarea efectuării controalelor la angajatori, de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă, cu excepția controalelor dispuse de către Ministrul Muncii și Protecției Sociale, a celor dispuse de Inspecția Muncii pentru punerea în aplicare a  hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, a celor necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârșirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social și pentru cercetarea accidentelor de muncă).

 Domeniul justiției

• prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență; activitatea de judecată continuă în cauzele de urgență deosebită;
• Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanțelor, cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență; pentru judecarea proceselor anterior menționate instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi;
• în procesele menționate anterior, când este posibil, instanțele judecătorești dispun măsurile necesare pentru desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință și procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia;
• amânarea judecării cauzelor menționate poate fi dispusă la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizată în contextul pandemiei de COVID-19;
• activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită;
• judecarea proceselor civile, altele decât cele menționate mai sus se suspendă de plin drept pe durata stării de urgență instituite prin acesta, fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop;
• termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele aflate în curs la data instituirii prezentei stări de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență;
• în cauzele în care au fost declarate căi de atac până la data emiterii Decretului, dosarele se înaintează instanței competente după încetarea stării de urgență;
• după încetarea stării de urgență, judecarea proceselor se reia din oficiu; în termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și citarea părților;
• activitatea Oficiului Național al Registrului Comerțului și a oficiilor registrelor comerțului de pe lângă tribunale se derulează  prin mijloace electronice, în baza cererii de înregistrare a mențiunilor și a documentelor anexate la aceasta în formă electronică, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă;
• copiile de pe înregistrările efectuate și de pe actele prezentate de solicitanți, informațiile despre datele înregistrate și certificatele constatatoare se eliberează pe cale electronică;
• activitatea de asistență pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării prin mijloace electronice în registrul comerțului, din cadrul oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale, precum și activitatea de publicare și de furnizare a Buletinului procedurilor de insolvență se realizează prin mijloace electronice).

 Alte măsuri

• la decizia motivată a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, furnizorii de rețele de comunicații electronice destinate publicului au obligația de a bloca imediat accesul utilizatorilor din România la conținutul care promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire).

 

În decret sunt prevăzute și câteva măsuri de primă urgență cu aplicabilitate graduală, ce se vor dispune, dacă se vor întruni anumite criterii, de ministrul afacerilor interne sau de înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-ministrului, prin ordonanță militară.

 

Criteriile după care se analizează necesitatea impunerii acestor măsuri:

• intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
• frecvența apariției unor focare într-o zonă geografică;
• numărul de pacienți critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
• capacitatea și continuitatea asigurării serviciilor sociale și de utilități publice pentru populație;
• capacitatea autorităților publice de a menține și asigura măsuri de ordine și siguranță publică;
• măsurile instituite de alte state cu impact asupra populației sau situației economice a României;
• capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină;
• apariția altor situații de urgență.

Măsurile cu aplicabilitate graduală vor putea consta în:

• izolarea și carantina persoanelor provenite din zonele de risc, precum și a celor care iau contact cu acestea;
• măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localități sau zone geografice;
• închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat;
• limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone ori între anumite ore, precum și ieșirea din zonele respective;
• interzicerea graduală a circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe diferite rute și a metroului; închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
• identificarea și rechiziționarea de stocuri, capacități de producție și distribuție, de echipamente de protecție, dezinfectanți și medicamente utilizate/utilizabile în tratarea COVID-19;
• Limitarea activității spitalelor publice la internarea și rezolvarea cazurilor urgente.